bancuri, glume ceva cu ce sa ne mai distram si noi

[adu]

salutare

Un sinucigaş masochist:
-Daţi-mi o lamă, vena o am eu!

[ovidiudinutm]

sper ca aceasta nu este o gluma, nu?

Bine ai venit in comunitatea noastra !!

[adu]

sper ca aceasta nu este o gluma, nu?

Bine ai venit in comunitatea noastra !!

nu nu e gluma!
bine v-am gasit multumesc de primire

[Mushu]

Bine ai venit Dar gata cu offtopicul

[acinst]

rabdare

frate de unde ai atita rabdare sa scri ac.

Basm adaptat

Demult, tare demult, pe când puricele se potcovea de nouăzeci si nouă de ori, sărea cale de sapte poste si intra în coliziune frontală cu World Trade Center-ul, trăia într-o tară ca oricare alta un împărat poreclit de supusii săi Împăratul Verde, ca o ironie subtilă la adresa faptului că nu îi păsa deloc de ecosistem.
Împăratul avea, după cum se obisnuieste în povesti, un fiu, botezat la nastere Făt-Frumos si prescurtat FeFe, din motive deloc evidente.
Într-o bună zi, Împăratul Verde îl chemă în sala tronului pe Făt-Frumos si îi zise pe un ton condescendent:
“Fiule. Eu nu mai am mult de trăit si va trebui să trec frâiele regatului în mâinile tale. Asa că e timpul să renunti la IRC, la www.playboy.com si la CounterStrike si să îmi dovedesti că îti poti întemeia o familie. E timpul să pleci în lume si să îti cauti o mireasă pe placul tău, pentru că nu vreau să pier fară nepoti, întelesu-m-ai? “
“Dar… tată…”
“Să nu te aud. Ti-am tăiat accesul la Internet. Game over”.
Pus în fata inevitabilitătii, Făt-Frumos se decise să urmeze sfatul tatălui său. Primul lucru pe care îl făcu fu să treacă pe la grajduri să îsi caute un bidiviu cu care să plece la drum. Cu toate că era lenes nevoie-mare, feciorul împăratului nu era câtusi de putin prost, ba chiar dimpotrivă. Asa se face că trecu nonsalant pe lângă stalurile cu tăblite pe care scria “Armăsar pur-sânge inside”, stiind că o să gasească o gloabă cu puteri paranormale undeva în fundul grajdului, într-unul din stalurile părăginite aflate în penumbră. Si chiar asa se si întâmplă.
Calul era slab de i se vedeau coastele, de-abia stătea în picioare, năpârlea smocuri-smocuri, avea o respiratie fetidă, ce mai, era vai de el. Imaginea generală era completată fireste de o atitudine vădit sinucigasă.
“Tu nu te uiti la mine, FeFe? Nu vezi că mor de-ampicioarelea?
Lasă-mă în durerea mea”, îi zise calul, tragând cu sete dintr-un Carpati fără filtru (total nerecomandat de asociatia “Prietenii Animalelor Muribunde”).
“Nu-ti fă griji”, replică nonsalant Făt-Frumos, “mă pricep la over-clocking”.
La auzul acestor cuvinte, calul căzu instantaneu într-o transă adâncă si Făt-Frumos se apucă să-l aducă la o stare de normalitate, folosind numeroase procedee, mai mult sau mai putin ortodoxe: pasta superconductoare de ovăz, masaj cu concentrat de aer rece, hipnoză bilaterală pentru corectarea miopiei si socuri de curent aproape continuu. În cele din urmă calul deschise ochii si zise cu vioiciune:
“I Know Kung-Fu”.
“Show me”, zâmbi Fat-Frumos stergându-si sudoarea de pe frunte.
Sări în aer calul, se dădu de trei ori peste cap, tâsni pe usa grajdului si, odată ajuns în curtea castelului, bătu măr un grup de tărani care militau pasnic pentru ocrotirea florii-de-colt. Multumit de ispravă, se întoarse la Făt-Frumos si îl intrebă:
“Ei, si acum încotro, FeFe?”
“Mergem la Ileana Cosânzeana”, zise hotărat Făt-Frumos.
Ileana Cosânzeana era o tipă blondă (zicea ea), pe care o cunoscuse pe Internet Relay Chat (IRC, varianta cu porumbei) si care stătea suficient de aproape de castel, încât nu exista tag în instant-messaging, decât dimineata, când porumbeii încă mai erau adormiti si aveau probleme cu evolutia traiectoriei, trebuind să fie lansati manual, cu catapulta.
Odată ajuns la casa Ilenei Cosânzeana însă, Fat-Frumos descoperi cu uimire că fata visurilor lui nu era nicăieri.
Obosit, se aseză la umbra unui corcodus să se odihnească pentru o vreme, si adormi. Se trezi când un porumbel în picaj îl lovi sec în tamplă. “Incoming message”, anuntă tardiv calul.
“Neică, o fură zmeul pe Ileana, îti zic, o fură”, bălmăji sfârsit porumbelul, “si spuse că să te duci să o salvezi fuguta, că altfel o să pupe zmeul ce n-ai vazut tu în atâtia ani, cât ti-a fost lene să te deplasezi până la ea, mânca-ti-as ochii tăi de tractorist”. Si acestea fiind zise, îsi dădu duhul.

Făt-Frumos sări în picioare, încălecă pe cal si nu se opri până nu ajunse la fierarul satului.

“Cu ce vă pot ajuta?”, le iesi acesta în întâmpinare serviabil.
“Avem nevoie de arme. Multe arme”, gâfâi Făt-Frumos.
“Nici o problemă”, replică impasibil fierarul. “Puteti încerca această minunată sabie laser cu alimentare pe USB…”
“Ceva portabil nu ai?”, îl înterupse abrupt FeFe.
“Am un buzdugan cu suport pentru memory stick, care se duce, loveste inamicul si se întoarce, dar nu tinem memorie pentru el si din păcate fără memorie uită de ce-a plecat si se duce… si se tot duce…”
“Dar sabia si scutul ăla din colt, alea ce au?”
“Acelea sunt ale împăratului, tatăl domniei voastre. A zis că si-au făcut datoria, a câstigat destule bătălii cu ele, acum că sunt vechi si tocite e timpul să devină open source. Sunt gratis dar nu ofer nici o garantie că functionează”.
“Ce bine”, se bucura Fat-Frumos — “o să îmi încerc norocul cu ele”.
Zis si făcut. Luă feciorul împăratului sabia si scutul, încălecă si porni spre sălasul zmeului. Merseră ei din zori si pâna în seară si până ajunseră se făcu intuneric si un vânt rece îi făcu să tremure din toate încheieturile. Fulgere sporadice luminau castelul din piatră neagră al zmeului.
“Am venit, zmeuleeeee !”, răcni Făt-Frumos si începu să izbească frenetic în usă cu mânerul sabiei care afisa disperată pe toată lungimea lamei mesajul “illegal operation”.
Brusc usa se deschise, izbindu-l pe Făt-Frumos în plină figură, în ciuda scutului care anunta calm “General Protection Fault în Module w00d335″ si se făcu bucăti.
“FeFe, ai venit”, rânji zmeul. “Stiam eu!”.
Verde si mătăhalos, zmeul era în sort si cu un tricou alb de bumbac, pe care scria “Swords don’t kill people. I kill people”. În spatele lui, Ileana îsi privea cu speranţă salvatorul.

“Zmeule, am venit după Ileana Cosânzeana”, rosti hotărat Făt-Frumos. Ai de ales din aceste “multiple choices”:
a) mi-o dai vie si nevatamata si ne lasi să plecam
b) ne luptăm pe viată si pe moarte
c) câstigi o excursie de vis în Bermude.
“Ăăăă… ăăă… păi aleg c)”, mormăi vexat zmeul.
“ESTI SIGUR?”, răcni Făt-Frumos. “Poti să întrebi publicul, poti să suni un prieten…”
“Nu, nu… sunt sigur că e raspunsul corect”, dădu din colt în colt timorat zmeul.
“Okay. Ileana, hai să mergem”.
Si plecară, călare pe cal, si avură o nuntă de vis care dură sapte zile si sapte nopti neâncetat.
La sfârsitul celei de-a saptea nopti, când în sfârsit FeFe si Ileana se retraseră în odaia nuptială, după ce Ileana îsi dezbracă lasciv ultimele dessou-ri cumpărate de la Victoria’s Secret, un răcnet inuman străbătu peretii castelului.
“Îngerasa mea, poti să-mi explici si mie ce e ASTA?”, scrâsni din dinti FeFe.
“A, o nimica toată… o centură de castitate cu opto-cuplori, cu cheie pe 5096 biti si codare euristică alternativă. Te pricepi la hacking, sper…”
Smile, tomorrow could be worse!

Autorul necunoscut al acestui basm a ales sa fie un anonim.

[maxu]

"Autorul necunoscut al acestui basm a ales sa fie un anonim." e preluat .

[Mushu]

* Un iepuras intra in cofetarie si cere vanzatoarei doua banane si un
suc de morcovi. Bea sucul si, spre stupefactia vanzatoarei, isi baga
bananele in urechi. A doua zi, la fel. A treia zi idem. Vanzatoarea,
hotarata sa afle motivul acestei purtari ciudate, ii spune, dupa patru
zile, ca nu mai are banane. Iepurasul cere atunci doi morcovi si un suc
de portocale. Bea sucul si isi baga morcovii in urechi. In pragul unei
depresiuni nervoase, vanzatoarea il intraba de ce isi baga morcovii in
urechi. Raspunsul : "pai, daca nu mai aveti banane..."


* La o conferinta internationala de presa tinuta de Diavol, a fost
prezentata o arma ultrasofisticata de marimea unei gamalii de ac. In
pauza, sefii de stat discuta: " Eu, am avut un aparat foto pe pleoapa
stanga si serviciul meu de informatii este deja pus la punct cu aceste
imagini" ; " Eu am avut o camera video implantata in dinte si in felul
acesta ai mei au receptionat in mod instantaneu, prin satelit, aceste
imagini"... Seful de stat roman, retras intr-un colt, isi bea linistit
cafeaua. Surprinsi, ceilalti il intreaba: "Tu nu ai facut nimic pentru tara
ta?" Raspunsul: " Despre gamalia asta de ac vorbiti, baieti?"


* Un alt iepuras intra intr-un supermarket si cerand un cui, intreaba: Cat
ma costa un cui? Vanzatorul raspunde: " Ei, domnule, mai nimic, un cui
se poate pierde la transport." Timp de o saptamana, seara de seara,
iepurasul nostru cumpara de la acelasi magazin, un cui. Iritat,
vanzatorul se hotaraste sa-i dea din partea firmei, drept cadou, un
kilogram de cuie. La aceasta oferta, iepurasul raspunde: " A, nu, n-am
nevoie de un kilogram de cuie. Stiti, eu, ies seara la plimbare si n-am
cui sa dau telefon".


* Un chefliu, iesind de la o petrecere, zareste pe strada un sofer care isi
pornea masina cu ajutorul unei manivele. Intrigat, se duce la sofer si il
intreaba: "Domnule, nu-i asa ca tu invarti strada?"




Un banc:


> Era odata un mare pirat si acest pirat se distra punand intrebari
> incuietore tuturor capitanilor de pe vasele cucerite:
> Intr-o zi intalneste o nava franceza si, dupa ce o cucereste, il
> intreba pe capitan:
> - Auzi capitane , daca-ti dau doua pachete de tigari tu cate ai fi in
> stare sa fumezi ?
> - Unul, raspuse acesta inspaimantat.
> - Maine vei fi decapitat, raspunse marele pirat.
> A doua oara piratul intalni o nava britanica si povestea se repeta
> din nou: ..
> - Capitane daca iti dau 3 sticle de whiskey tu cate ai vrea sa bei ?
> - Doua, raspunse acesta.
> - Vei fi si tu decapitat, nu ai dat un raspuns corect.
> A treia oara (si ultima) intalnaste o nava fara drapel si, dupa ce o
> cucereste, intreaba de capitan caci acesta nu participat la lupta.
> Un prizonier ii spune ca capitanul sta beat in magazia corabiei.
> Ducandu-se acolo piratul ii spune:
> - Mai capitane, sa stii ca ti-am cucerit corabia, ti-am luat
> comorile, oamenii tai sunt prizonieri acum ...
> Dar capitanul:
> - Hic , mai sa stii ca-mi esti simpatic !
> - Uite capitane am aici un pachet de tigari, daca ti le dau tu cate
> fumezi ? - il intreba piratul.
> - Hic ,Doua, ca am si io unu , spune capitanul scotand un pachet din
> buzunar.
> - Bravo capitane ! Dar da-ti dau 2 sticle de whiskey tu cate bei ?
> - Trei, ca am si io una la mine ! zice capitanul.
> - Da' uite ca am aici 3 neveste, cu cate ai fii in stare sa faci
> dragoste ?
> Dar capitanul zice tacticos:
> - Patru .
> - Cum capitane ca sunt numai trei ?
> - PAI NU TI-AM SPUS CA-MI ESTI SIMPATIC !
>
>


Alt banc:


Trei lipoveni asteapta pe malul Dunarii sa se prinda ceva in undita.
Deodata apare un porc mistret.
- Ma, daca ar fi Claudia Shiffer! zice primul.
- Ar fi bine si daca ar fi nevasta-mea, zice al doilea.
Al treilea tace putin, apoi excalma cu naduf:
- Cel mai bine ar fi daca ar fi intuneric!





Intrebare :
"De ce este crocodilul mai mult verde decat lung ?"
Raspuns:
"Pentru ca este verde si pe lungime si pe latime, insa lung este doar pe
lungime !"
Intrebare :
"Dar de ce este crocodilul mai mult lung decat verde ?"
Raspuns:
"Pentru ca este lung si pe fata si pe spate, insa este verde doar pe spate !"


He he he !
Good day America, wherever you are

[Mushu]

MIRCEA DINESCU - ACADEMIA CATAVENCU


"Vai Chiracu, infanteru, cum il roade moleteru"


* "Parlamentarilor francofoni de pe malu' Dambovitei, care si-au tras
girofar pina si pe oala cu sarmale, nu le-a cazut prea bine la lingurica
masurile de austeritate ale varului Chirac. E clar ca baiatu' a
innebunit. Inchipuiti-va dumneavoastra, prim ministru' stind asa de-a-
mboulea, la stop; sau o soacra de activist care sa nu mai sufere de
Sindromul dobindit al imunitatii parlamentare; sau pe seful partidului
Franta-Dodoloata, fara frapiera la purtator, fara motociclisti inainte-
mergatori si fara gealati la poarta. Halal de-asa Europa, unde ciinele e
obligat sa-si ia aprobare de la Primarie ca sa umble cu covrigu-n coada.
Un fior de placere ne-a strabatut, totusi, saptamina trecuta, cind am
aflat ca modelul "Nea Nelu" se poarta mai ceva ca al suedez. In Colectia
de primavara a presedintilor cinstiti si saraci isi facu aparitia si
Bill Clinton a carui avere s-ar estima la vreo sapte sute de mii de
dolari, cu casa, cu catel si purcel la un loc, dar si la o datorie catre
avocati de vreun milion de parai. Catinel-catinel, fonciirea
americaneasca o sa-i puna sechestru pe mobila si-o sa-i aresteze
plapuma, de-o sa-l vedem pe Bill aruncat in strada cu punga de aurolac
in cioc, stringind adeziuni pentru partidul lui Mohora, aripa new-
yorkeza. Cit despre pipernicitul cont in banca al proaspatului coleg al
lui Nea Nelu, Jacques Chirac-treij de mii el si vreo opt nevasta-sa-
cred ca fratii Paunescu se mai zguduie si acum de ris. Biata Franta!
Rusine! Mare rusine! Cind spaga la gurile Dunarii pentru un vapor cu
tigari e mai mare decit averea presedintelui Frantei, inseamna ca-i ceva
in neregula cu francezii astia. Si la ce dracu' au mai facut revolutie,
daca orice sergent de strada il poate fluiera pe presedinte cind trece
pe rosu?"




Lumea se plange ca s'au scumpit toate ...
Nu'i adevarat, salariul s'a ieftinit.




La al cincelea semnal va fi apa calda:
Pic, pic, pic, pic, pic !
A fost apa calda.




Obazul subtire cu Kent-uiala se tine.




Shop-ul scuza mijloacele.




Doi stagiari se vad intamplator pe strada :
- Cei cu tine ? Nu te-ai dus unde te-au repartizat ?
- Ba da, dar mi-am dat demisia.
Parintii nu mai puteau sa ma tina.




Ce este salariul ?
O atentie din partea statului !




Necajit, un muncitor se intreaba in fata fabricii :
Eu proprietar, eu producator ...
De ce m'am dat afara ?




Uzina de masini grele a fuzionat cu uzina Timpuri noi.
Acum avem "Timpuri grele".


Nixon plange pe scari la Casa Alba. Dumnezeu il vede, vine langa el si-l
intreaba:
- De ce plangi tu Richard ?
- Cum sa nu plang Doamne ? Rasboiul din Vietnam nu se mai sfarseste si ...
- Richard draga, fa pace si-o sa vezi ...
Asezat pe treptele Kremlinului, Brejnev plange cu sughituri. Dumnezeu il
vede si se apropie de el:
- Ce necazuri ai tu Leonide ?
- Doamne n'o mai scot la capat cu chinezii.
- Leonide, muta trupele din Europa la granita chineza.
In fata Partidului National Taranesc - Crestin si Democrat, Coposu plange
amarnic. Dumnezeu il vede si imediat coboara langa el:
Ce se intampla Puiule ? Spune-mi cum sa te ajut ?
Corneliu Coposu, nu scoate un cuvant si printre sughituri arata cu mana in
jur. Dumnezeu priveste imprejur, si incepe sa planga si EL.


Pauze lungi si dese
Cheia marilor succese.


Cum se poate distruge imperialismul american ?
Facand schimb de presedinti.


Care este asemanarea dintre Romania si Japonia ?
Amandoua tarile au trenuri suspendate.
Romania si Grecia ?
Amandoua au fost republici "elene"
Romania si Belgia ?
Ambele tari sunt "flamande"


Ce este securitatea ?
Inima partidului care bate, bate, bate ...


Bula tocmai iese din sediul militiei judetene si epuizat, se sprijina de un
pom. Un trecator se apropie de el, intreband:
- Nu va suparati, nu stiti und se bate la masina ?
- Nu stiu, pe mine m'au batut manual ...




Bine inteles ca si Partidul greseste :
Ce vreti ?
E si el om ...




Doi ilegalisti se lamenteaza :
Putini am fost, multi am ramas.


De cate feluri sun conducatorii romani ?
Little boss, big boss si scarBoss.


Care este deosebirea dintre un memebru de partid din trecut si unul din
prezent ?
Primul sa batea cu pumnii in piept.
Al doilea, cu pumnii in cap ...


Sotia lui Ion Iliescu a fost numita amiral
Conduce cel mai mare distrugator roman !




Si acuma, unul despre Basarabia...


La scoala, Ionel este rugat sa spuna o tara tropicala si raspunde:
Laos......Excelent !!! Gigel trebuie sa zica si el o tot o tara tropicala
si raspunde: Columbia......Nu-i rau !!! In fine, la aceeasi intrebare,
Bula zice............ Basarabia ?!?..... De ce ?.....
"Pai a venit unchiul meu de la Balti asta iarna, si era in tenisi !"




Extrase din Almanahul Academiei Catavencu.


Nicolae Vacaroiu
Nu facem privatizare de dragul privatizarii, ci din contra.


Nu poate exista un patrulater cu 3 laturi...
Silviu Somincu, deputat PSM


Lumea are voie sa aiba 2 conturi: un cont in lei, un cont in valuta si un
cont de investitii. Mai mult nu.
Florin Georgescu, ministrul finantelor


Eu as putea sa fiu presendinte pentru o zi, dar o zi polara de sase luni.
CV Tudor


Suntem si noi oameni, si ca toti onamenii, parasim sedintele.
Oliviu Gherman, presendintele senatului


Domnule presendinte, in Romania natalitatea incepe sa creasca din acest
moment..
Iulian Mincu, ministrul Sanatatiooi (pentru cei ce nu stiu, Iulian Mincu
este creatorul planului de alimentatie rationala de pe vremea impuscatului)

Vom face scoli pentru tigani, cu internate, terenuri de fotbal si bazine
de inot, pentru a-i atrage spre invatatura.
Ion Solcanu, senator PDSR

...nu-mi intra capul printre gratiile inaltelor porti, asa ca am sarit
gardul.
CV Tudor


Nu ne vom relansa decit prin munca, bani, bani si iar bani.
Victor Surdu, presedinte PDAR

**Cind democaratia taie picioarele scaunului pe care stau eu, nu mai e
democratie ci dictatura.
Dan Iosif, consilier presidential**


Noi am stabilit o taxa modica:15,000 lei. CE inseamna 15,000 lei cind
pleci la Paris? Nimic.
Nicolae Vacaroiu, prim-ministru

Primul rezultat notabil al acestor doi ani este acela ca inca mai guvernam.
Adrian Nastase, presedinte PDSR.

**In decembire 89 securitatea s-a umanizat prin aderarea la noua putere.
Augustin Griguta-Botis, senator PDSR**

Ne jucam de-a oul si gaina? Ehei, intii s-a nascut Columb, si p'orma oul.
Ioan Gavra, deputat PUNR

Europa va trebui sa-si adapteze structurile, ca Romania sa se poate integra.
Siliviu Somincu, deputat PSM




Cele publicate este o minciuna, un neadevar inexact.
Ilie Verdet, presedinte PSM

Economia socialista a fost de piate.
Tudor Mohora, presedinte PS

Sint aicea printre noi, in aceasta sala, tineri care au murit in
revolutia din decembrie 1989.
Viorel Catarama, lider PNL

Toata lumea crede ca urmarim ceva prin chestia asta. De fapt nu urmarim
nimic.
Nicolae Vacaroiu

Sintem invatati cu aceste atacuri precum sosul cu alimentele
Ion Solcanu, senator PDSR

Daca tranzitia a reusit putem spune ca operatia a reusit si pacientul a
murit.
C-tin Popescu, vicepresedinte PS

Sint ruda ca Andrei Ratiu precum e ruda Petre Roman cu autocamioanele
Roman.
Ion Ratiu

Acestea sint intrebari care trebuiesc puse celui intrebat.
Sergiu Nicolaescu, senator PDSR

Asta-i o minciuna frustata!
Anton Lingu, primar PSM de Braila

Cioran a fost un tip de reflectie, pe cind eu sint un tip de actiune,
inca din tinerete am ars pentru actvitatile sociale...
Ion Iliescu


...lipseste vidul legislativ...
Ilie Fonta, consilier presidential

Ceea se este dramatic pentru un om ca mine este ca semneaza mai mult
decit citeste.
Adrian Nastase, presedinte PDSR

Problema homosexualilor trebuie privita barbateste, in fata...
Radu Berceanu, deputat PD

Am o vila mare cu 70 de apartamente, care se cheama si bloc, in care stau
si eu.
Ioan Gavra, deputat PUNR

Mi-s os de ardelean.
Petre Roman, presedinte PD

Iisus s-a nascut intr-o pestera foarte modesta.
IPS Teoctist, patriarh al Romaniei

Noi suntem putin cu capul patrat...
Nicolae Vacaroiu

la noi, sefii de partide sint ca vacile in India.
Antonie Iorgovan, judecator curtea constitutionala

...in politica, cel mai bun adevar este minciuna, cu conditia sa nu fie
dovedita.
Doru Viorel Ursu, senator independent

Dar ce, este neaparata nevoie sa citesti legea ca sa votezi?
Sergiu Nicolaescu, senator PDSR.

[ovidiudinutm]

Interesant de urmarit

http://video.acasa.ro/view_video/08dcab0548d00d78b074/faza-tare.html

[ovidiudinutm]

Intrebare: Ce s-ar intampla daca pamantul s-ar invarti de 30 de ori mai repede? Raspuns: Barbatii ar lua salariul in fiecare zi, iar femeile ar muri de hemoragie

[Coral]

http://youtube.com/watch?v=9Bf-7PxQ894

Mi se pare tare haioasa farsa

[cristitoyota]

Dragi prieteni din generatia adusa de barza,
cititi si voi si dati timpul inapoi ...


Zau ca MERITA !!!


1. ADUSI DE BARZA.

N-am trait mai bine sau mai rau decat copiii de azi..
Am trait.
Pe noi ne-a adus barza si ne-a asezat, ca pe niste
coconi, in vatra cuminteniei si a asteptarii. Am crescut infasati ca sarmalutele, printre gamelele de tabla si olitele de care eram legati la cresa.
Eram frumosi, aveam pampoane rosii prinse-n crestete, sub barbie, de carucioare.
Am supravietuit deochiului si timpului blestemat in care ne-a fost dat sa ne nastem.
Visele noastre, pazite de ochiul pestelui de sticla de pe televizor, erau bantuite de miros de portocala si de baloane de guma "Tipi-Tip"...
Citeam pe ascuns "Elevul Dima dintr-a saptea" si "Boccaccio", iar la vedere "Ciresarii" si Jules Verne. Noi nu ne trimiteam SMS-uri, ne fluieram sa iesim afara. "Mama lu' Cutaaaare. Il lasati pe Cutare afara?"
Baietii isi scriau cu pixul pe tricouri numele fotbalistului preferat.
Jucau fotbal pe terenuri decupate din cartoane, iar fiecare nasture avea un nume. Cei care "driblau" erau la fel de pretiosi ca si o minge "Artex"...
Jucam "Tara, tara , vrem ostasi", "Flori, fete sau baieti" si de-a "v-ati-ascunselea".
Saream elasticul si sotronul desenat cu un ciob de caramida pe asfaltul din fata blocului.

2. RATIA DE FERICIRE.

Singurii nostri roboti erau cei construiti din pachete de tigari lipite.
Aveam papusi fara sex, ca ingerii, si bara de batut covoare de langa bloc, unde fetele faceau "exercitii la paralele", imitand-o pe Nadia Comaneci. Pocneam cu bolovanul capsele adunate in staniolul de la ciocolata chinezeasca si suflam cornete de hartie prin tevi.
Nu aveam Playstation, Nintendo, X box, jocuri video, 99 de canale de televiziune prin cablu, dolby surround, celulare personale, calculatoare, chat pe internet.
Dar aveam prieteni.
Verile noastre aveau miros de brifcor si gust de susan.
Ne smulgeam matricolele cusute de pe bratul uniformei si alergam bezmetici, ca fluturii in sticla. Ne balaceam cu picioarele intr-o apa nesfarsita, de pe pontonul nici unei sperante..
Luam "Pepsi" pe sub mana de la cantina partidului si mergeam in fiecare vara in cate o tabara de pionieri. Stateam la cozi, "inaintasii" care tin randul, stateam in
frig, stateam pe intuneric si aveam cartele pt.zahar si ulei. Dar nu stiu cum de s-a intamplat, am reusit, asa copii cum eram, sa ne luam ratia de fericire.
Cate-o portie mica de fiecare, sa ajunga la toata lumea.

3. DESENE..

Noi n-am avut DVD player, ne uitam la diafilme proiectate pe perete.
Acelasi ecran fara plasma, unde, in serile in care se oprea curentul, umbrele mainilor inchipuiau animale la lumina lampii cu gaz.
Jucam "fazanul" si construiam masini si palate din placutele metalice de la "Mecano "
Doar cinci minute pe zi, inainte de telejurnal, ne uitam la "Mihaela si Azorel", alb-negru, si stiam doar ca Donald arata ca ratoiul-jucarie din cauciuc, cu bluza de marinar.
Am supravietuit serialului " Dallas " si-am inventat un joc in care numaram in engleza: "Uan, ciu, sfri/Pamela vrea copii/ Si Bobby nu o lasa/ca este prea frumoasa".
Aveam clasoare cu timbre si colectie de surprize cu fotbalisti de la "Turbo ".
Ne jucam de-a printesele (un fel de "real life role play game"), beam apa minerala " Aurora " (un fel de MD de-acum) si mancam inghetata "Polar" (fara inlocuitori).
Ne coloram guma de mestecat cu varfuri de creioane, ca sa creada lumea ca-i straina, si ne umpleam pauzele de scoala cu biscuiti "Voinicel".
Aveam sugativa si pic cu care ne stergeam singuri greselile. Nu luam niciodata "foarte bine" la scoala, dar eram incoronati la fiecare serbare cu coronite uriase din garofite roz...

4. MAJORATE.

N-aveam sali de cinema cu sunet dolby, dar faceam cozi la filme ca sa vedem "Liceeni" sau "Declaratie de dragoste".
Ascultam muzica la maguri si casuri aduse de la rusi si inregistram melodii straine de la "Vocea Americii ".
Noi, unbelievable, n-am avut manele. Si nu ne faceam dedicatii muzicale in direct,
Primeam/trimiteam bilete in care ni se cerea/ceream
prietenia.
Noi n-aveam bloguri pe net, completam oracole pline de
poze decupate din almanahul "Cinema" si scriam in loc de
mail-uri lungi scrisori de dragoste.
Adidasii "originali" aveau trei dungi laterale, iar scurtele evadari, miros de tigara de la polonezi si de nechezol.
Singura casa de moda renumita era solarul de la mare,
unde veneau bisnitarii.
Noi nu ne-am dat niciodata beep-uri, aveam la colt de
strada telefoane cu fise, cu receptoare prinse-n furca.
Ne faceam majoratele si mixam Depeche Mode si CC Catch cu bluzurile de la Modern Talking.
Eram imperbi si trimbulinzi, fara sa stim prea bine ce inseamna asta.
Eram misto si faini, niciodata cool.

5. RITUAL.

Parintii nostri lucrau in schimburi, unul venea, altul pleca. Pranzul de duminica era o sarbatoare sfanta, pentru ca atunci ne strangeam cu totii in jurul mesei.
N-aveam baby-sitter, n-aveam after-school-uri si nici internet-cafe-uri.
In fiecare dimineata, inainte de a pleca la scoala, inghiteam stoici dumicatii de paine integrala unsa cu unt sarat, din care sareau broboane de apa.
Ne puneam ghiozdanele de carton in spate, bentita
elastica pe cap si apoi, ultimul ritual, inainte de a iesi pe usa , cheia agatata de gat.
Pentru cateva secunde, metalul rece ne anchiloza miscarile.
Noi n-am trait mai bine sau mai rau,
Am trait!

[moritz]

Acele vremuri au un anume farmec pt noi, cei mai batranei, fiindca eram copii sau adolescenti atunci. Dar daca ai fi fost parinte ...
... cu siguranta nu ai mai fi prezentat atat de "romantic", n-ai mai fi vazut viata de zi cu zi in atata culoare ...
... intr-un fel si eu imi amintesc cu placere de acele vremuri fiindca nu aveam nicio RESPONSABILITATE.
Si, in plus, fiindca, de bine sau rau, am trecut de ea.
Asta nu inseamna ca nu apreciez modul atat de poetic in care ai prezentat acele vremuri.

[zorro]

Noi cei mai copti la minte (adica mai in etate) ne aducem aminte de acele vremuri, dar nu regret vremurile ceausiste nici un moment, desii am unele amintiri frumoase din acele vremuri. Dar asta fiinca erau foarte rare si deosebite. Atunci era foarte greu sa faci ceva frumos si interesant fara sa superi regimul sau acolitii lui.

[vali44]

Baietii isi scriau cu pixul pe tricouri numele fotbalistului preferat.
Jucau fotbal pe terenuri decupate din cartoane, iar fiecare nasture avea un nume.

Am trait![/QUOTE]

Da Cristi , ai mare dreptate ... Eu de cand ma stiu am avut scris cu pixul pe tricou numarul 10 , NUMARUL LUI DOBRIN ! Omul care in 1979 , dupa meciul cu Dinamo cand au luat campionatul , m-a privit si mi-a spus * esti prea scund pentru fotbalul mare * ... am fost la acel meci la tribuna 1 cu un unchi din Pitesti bun prieten al Gascanului ... l-am revazut pe catafalc si mi-a parut rau ca viata si meseria nu mi-au permis sa-l mai caut si sa-i spun ca nu am ajuns fotbalist cum imi doream cand eram copil dar nu regret ...nu este ciudat ca fiecare generatie are idolii ei , mai rau este ca generatiile copiilor nostrii au idoli oameni care se identifica doar cu banii sau sexul ! Depinde doar de noi cum reusim sa-i miscam in aceste ape tulburi ... in rest , fiecare se crede imparat la timpul sau !